Friday, June 22, 2018
Text Size

Perspective in propulsia navala

 

Autor : Nina Ehimov – Ofiter cart punte, 2014

In prezent, exista peste 55 000 de nave comerciale care transporta aproximativ 90% din marfuri, transportul maritim devenind astfel indispensabil pentru economia mondiala. In ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera (GES), transportul maritim este cel mai ecologic mod de transport, totusi, se estimeaza ca, daca nu se iau masuri, emisiile generate de nave vor creste cu 150-200% pana în 2050. Din arderea combustibililor rezulta emisii de dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot (NOx), oxid de sulf (SOx), surplus de oxigen si carbon, dintre toate acestea, cele mai daunatoare mediului inconjurator sunt emisiile de CO2 ( ca si componenta a emisiilor cu efect de sera), oxid de sulf (SOx), oxizi de azot (NOx) si carbon.

Totusi, odata cu noul acord in cadrul IMO, pana in anul 2015, in zonele de control al emisiilor vor fi nevoite sa utilizeze carburanti cu un continut de sulf de nu mai mult de 0,1 %. Exista deci un potential considerabil de reducere a emisiilor generate de sectorul transportului maritim si este deja disponibila o gama de solutii tehnice de reducere a consumului de carburanti, a poluantilor atmosferici si a emisiilor de gaze cu efect de sera, gama care cuprinde o mai buna proiectare a navelor, a mecanismelor de propulsie si a instalatiilor acestora in vederea unei functionari optime.

PespectivePropulsieNavala-01

Fig.1: Comert maritim international

Urmarind reducerea costurilor combustibililor si emisiilor, se cauta moduri alternative de propulsie ca : propulsia nucleara, nave propulsate cu ajutorul bateriilor, biocombustibilii, nave cu propulsie pe metan,  etc. Ca urmare a majorarii pretului titeiului, se asteapta ca in urmatorii 25 de ani, exploatarea si consumul de gaze naturale sa creasca simtitor si sa devina principalul combustibil. Gazul natural e alcatuit în proportie de 90% din metan si in mici procente din butan, propan, etan si azot, iar combustia cu gaze naturale lichefiate reduce emisiile de CO2 cu 25-30%, cele de oxizi de azot (NOx) cu 80% și oxizi de sulf (SOx) aproape cu 100%.  El are o putere calorica mare si este un combustibil mult mai curat decat petrolul.  Aceasta noua inovatie este raspunsul la provocarile mediului inconjurator, reducand emisiile de dioxid de carbon si maximizand eficienta. Inceputul il reprezinta introducerea motoarelor cu dubla combustie, ce pot funcționa atat cu propulsie diesel cat si cu propulsie LNG, ceea ce reprezinta o evolutie majora in constructia sistemelor de propulsie.

Comitetul de Protectie a Mediului Maritim (Marine Environment Protection Committee) a hotarat o aplicare mai drastica a reglemetarii din 1 Iulie 2010, astfel, limita actuala a emisiilor de sulfuri produse de combustibilii marini de 4.5 %  a fost redusa la 3.5 % in 2012, urmand ca in 2020 sa ajunga la 0.5 %. In acest fel, devine obligatorie folosirea combustibililor cu un continut redus de sulfuri sau folosirea unui sistem de curatare a gazelor emise in urma arderilor.

 PerspectivePropulsieNavala-02

Fig.2 : Cerinte propuse pentru adoptare pana in 2020 in Navigatie si punerea acestora in aplicare 

 Anexa VI a Conventiei Marpol permite in anumite zone limitarea emisiilor de oxizi de azot și de oxizi de sulf ; aceste zone poarta numele de Zone de Control a Emisiilor (Emission Control Areas), in prezent fiind parte din aceste zone : Marea Baltica ( din 2006), Marea Nordului (din 2007), zona din Nordul Americii ( din data de  1 August 2012), urmand ca Marea Caraibelor sa se supana acestor reglementari din 1 Ianuarie 2014. Orice nava care tranziteaza aceste zone va trebui sa isi limiteze emisiile de oxizi de azot dupa data de 1 Ianuarie 2016 si emisiile de oxizi de sulf ( de exemplu, emisiile de sulf sa nu depaseasca 1% dupa 1 August 2012 si 0.10 % dupa data de 1 Ianuarie 2015).

Bibliografie

  1. Alexander Harsema-Mensodines, (2009) “Dual Fuel Electric Propulsion Systems in LNG Shipping”
  2. Germanischer Lloyd, (2012) “Costs and benefits of LNG as ship fuel for container vessels”
  3. Scholz Benjamin, Ralf Plump (2011), “ Gas-Fuelled Feeder Container Vessel”
  4. http://www.imo.org
  5. http://en.wikipedia.org

 

Category: Security

Search site ...

Login Form